Calendar sorescian

Ne sunt daţi 1000 de ani.

Cu 900 nu ştim ce să facem,
Şi ne rămân 100
Să ne vedem de treabă.

Vreo 20 îi petrecem
Cu bătrâneţea,
Ceilalţi 20 îi folosim
În interes de serviciu,
Pierdem vremea
Cu următorii 20,
Penultimii 20
Îi oferim la schimb inimii
Şi
Ne rămân 20 de ani
Să ne pregătim pentru viaţă.

Mijita

Val-vârtej ne luăm cu dragostea
La joacă de-a v-aţi ascunselea,
Şi mijim pe rând.

Găsim un chip sub un fir de iarbă,
Fugim repede să îl rostim,
Şi îl scoatem din joc.

Apoi ne auzim strigaţi
De cineva în urma noastră
Dar ajungem înaintea lui,
Şi gata.

Numai pe un singur om
Nu reuşim niciodată
(deşi, vai, cât încercăm)
Să îl lăsăm pe dinafară.

Din "Jurnal de basme. Despre Fat cel Frumos , Ileana Cosanzeana , si zmeul"

Acesta este jurnalul lui Făt-Frumos pornit din zorii vieţii sale să o gasească şi să o iubească pe Ileana zisă şi Cosânzena.
Uneori o să povestească singur unele întâmplări, alteori din cauze necunoscute acestea vor fi relatate de altcineva.
Să ne urcăm pe calul său alb, să-l lăsăm să îşi desfacă aripile spumegând şi să pornim. Unde? Spre capătul unui basm, aproape de
“ şi-au trăit fericiţi până la adânci bătrâneţi”.

*
Salut!
Sunt Făt frumos şi mă nasc mereu în familii mari de regi, ori împăraţi. Asta înseamnă siguranţa materială şi psihologică asigurată. Am condiţii pentru a învăţa si pentru a visa. Pentru a visa la Ileana Cosânzeana. Şi nu numai.

*

De ce artistul popular l-a numit Făt-Frumos? De ce nu: Făt-Bun, Făt-Voinic, sau Făt-Cuminte?
Pentru că frumuseţea este o valoare mai mare mai apreciabilă decât voinicia, cuminţenea ori altceva. Apoi, poate pur poetic, Făt-Frumos este o expresie poetică puternică, sună mult mai melodios decât celelate denumiri.
La noi la români un om frumos le cuprinde pe toate! Si totusi este un concept cam larg.


*
*

Făt-Frumos crestea intr-o zi cât altii in zece. Inseamnă ca avea o capacitate de invatare foarte mare, invata foarte repede fiind inzestrat natural. Am spune azi, având gene bune.

*

Ileana Cosanzeana il astepta pe Fat-frumos toata ziua dar nu statea. Cosea , tricota, spala prin casa, si plangea.Asa spune basmul. De ce oare varsa lacrimile sale?


*

În jurul Ileanei Cosânzeana vuieşte mereu câte un zmeu.

*

.............

Balade de azi pe maine

Poveste de iubire

Iubirea m-a luat din colţ de stradă,
Şi m-a expus în vitrina vieţii,
Şi acum stând să mă vadă
Mă trag toţi curenţii.

De mână dragostea m-a luat,
Şi m-a dus în depărtari,
Şi de-atunci trăiesc curat,
Calde, oacheşe mirări.

Multe lucruri şi frumoase,
Să vă spun am şi-o poveste,
Pentru firile curioase,
Bărbatul iubeşte, femeia trăieşte.

Oda 'bipului'

Îţi mulţumesc ţie “ bip”
Că n-ai formă şi nici chip,
Şi când sunt mai necăjit,
Tu suni nestingherit,
Iar la a mea iubită,
Semn îi dai că e dorită.
O! Tu bip mereu te-aştept,
Ştiu că nu-s prea înţelept,
Tu-mi aduci un mic ecou,
Că la mândră mi-s erou,
Celularul este vechi,
Da-mi stă bine la urechi,
Când pe draga-o “ bipuiesc”
Ca să-i spun cât o iubesc!

Forfota clar-obscura Vol II

Proverbe in rime pentru copii

*
Dacă ai prieteni buni, de la ei multe aduni.


*
O rază de soare zâmbeşte la fiecare.


*
Când n-ai ce să faci, cu plictiseala te
îmbraci.


*
O persoană bună cu inima se cunună.


*
Dorinţa de ţi-o-ndeplineşti, alta-n schimb tu să clădeşti.



*
Cine are duşmani mulţi, de acela să
n-asculţi.

*
Lasă-l peste prag pe cel ce ţi-e drag.


*
Umbli mult la tinereţe să ai ce povesti la bătrâneţe.


*
Vezi în cine te încrezi, multe astfel poţi să pierzi.


*
Omul leneş nu munceşte, toată ziua stă turceşte.




*
Încet, încet să creşti mare vei fi pus la încercare.


*
Întruna de vorbeşti, soluţie nu o să găseşti.


*
Când ceva împarţi îţi găseşti mulţi fraţi.

catrene

De-imblanzirea

Iubirea naste monstrii verzi,
Apologia liniei de cale ferata,
Un strigat sta inchis,
In cutia de rezonanta a unei pietre funerare.

Ma spal pe maini cu apa de nor.
Incolor.
Nu-i nevoie de-un sentiment pentru iarba,
Probabil nici pentru copacul lovit de tren.

Trandafirii au spini taiati in forma de cub,
Soarele acesta spinteca in doua dimineata,
Se-ntinde un greier pe vara,
Si-adoarme tarziu pana la noapte.

De buna moarte,
De-mblanzirea leilor nocturni.

Varsta de aur

Cândva am fost copilărie,
Acum viaţa mea se ştie,
O calculez şi o măsor,
Şi o presar cu câte-un dor.

Pe vremuri totul era nou,
Lumea... îmi era ecou,
ghiceam câte-o ghicitoare
urmărind raza de soare.

Nu ştiam vorbi, nici scrie,
Nici ce-nseamnă veşnicie,
Dar acum s-a petrecut:
Vai ce mare am crescut!

Vis cizelat

Mi-e cerul plumb sfârşit de zi
Şi tac.
Prin cap, un gând de trandafir.
Aş vrea-ndoindu-mă de tine
Să plec.
E o crevasă-n valea cea cu dor,
Şi-un pinguin pe iarbă zace.

Se scurg săruturi în viteze amare
Şi tac.
Trei lucruri, două mă petrec
Să trec.
O ultimă moarte ni se pregăteşte,
Şi-ncă una.

Gândul meu stă-n singurătate.

din ' jurnalul de pe aci'

*
Mi-e dragă moartea, evaziunea finală. Pe care nu o poţi de fapt stăpâni. Sau cu alte cuvinte, mi-e atât de dragă viaţa încât atunci când eu nu trăiesc mai nimic îmi vine să spun că unde nu e viaţă la o anumită combustie este moarte!!

*
Acum , azi poţi să faci ce doreşti la orice vârstă, într-o societate a învăţării continuue. Rămâne doar să ţii mereu învăţarea activă, ca un dispozitiv cu care poţi ajunge acolo unde vrei.

*
Unui bărbat îi este dată puterea. Unei femei îi este dată puterea de a-i submina puterea unui bărbat!