Candva
duminică
Bucla de timp
Lumea
Nu e o familie proprie,
Prin ea nu e de căutat
Mame şi taţi,
Poate doar fraţi.
Singuratatea
Se desfăşoară
Şi măsoară viaţa,
Pentru a intra
Din nou
Într-o buclă părintescă
Strămoşescă
Şi vie
Pe vecie.
Lumea nu e o curtoazie.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Postare mai nouă
Postare mai veche
Pagina de pornire
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu