Convoi

Se sparge lumea în bucăţi de rouă,
Ce plouă pe inimi sonore,
În ocara stelelor apuse.

Pe spatele meu se depun secundele,
Şi gârbovit de-o piatră rece,
Mă-ncovoi în convoi de oameni

Pribeag sub toată apa unui râu,
Mă ascund sub solzii unui peşte,
Să sclipesc de-o rază de soare.