Valuri de vedenii în vise nocturne,
Un poet învăluit în pământul lumii,
Alegorii în viţe de vie spre iarnă.
Oameni noi, orizonturi întunecate, vechi,
Un strigăt de pasăre muribundă,
Spre alte zări, ochii învaţă privirea.
Castele-n lumini arse, elemente vitale,
De mână o dată pe zi, pe noapte,
Dragostea reazămă schelele inimii.
O floare de frig pe geam
Ne lasă cuprinşi de poiană,
Spre vânturile calde din soare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu