Despre poezie cu Nichita la un pahar

Daca nu e din cuvinte,
Poezia e din lapte,
e din plumb si de vant dulce.
Daca nu e din cuvinte,
Poezia-i de flori arse,
de mangan si de crini verzi.
Daca nu-i de sir de vorbe,
e din sunete de aur,
si gatlej de aspru soim.
Daca nu e din cuvinte,
Poezia-i curgatoare
ca o apa dinspre munte
sau o ploaie mult prea alba.
Daca nu e din cuvinte
Poezia sta-ntre ele
si le tine pe deasupra.

Roata

Cel mai frica,
Cel mai frica
ne este noua astazi
ca nu care-cumva sa inventam roata.

Si atunci pasim mereu de doua ori,
incercand sa ne deplasam,
mai apasat, mai rostogolit, mai adanc,
decat cei din secolul trecut.

In era aceasta atat de matinala,
cand ceasul se rostogoleste la fel,
combinam cu viteza crescuta,
ca intr-o urna vesela
orice ne cade la mana.

Fiind foarte atenti
la o roata.

Spasm de jaratec

O vers etern, romantic nu ma fa!
Caci ceasul curge-n tabloul din muzeu,
Fals.
E stricata iarba a morilor de vant,

Prieteni, voi
Adevarul mi-l scoateti la lumina
trecerii unui an
in altul.

Doar de poeme e timp in incaperi,
sub stropul dragostei repede-aprinse,
Brusc,
jaratecul sta in sobe de lumina,
Ceasul acela alearga pe strazi.